sâmbătă, 14 ianuarie 2012

Cultura de lavanda, de viitor pentru Romania?

De departe cea mai rentabila cultura , prin faptul ca productia de lavanda uscata se plateste intre 10-20 euro/kg. Se poate obtine minim 1to/ha, ceea ce reprezinta un minim de venit de 15.000 euro, respectiv circa 65.000 lei. La nici o alta cultura nu se poate obtine acest nivel de venit pe ha, spune Director executiv la Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Timiş, Dr. Tiberiu LELESCU.

In judetul Timis, inainte de 1990 se cultiva cultura de lavanda pe circa 240 ha (in localitatile Seceani, Satchinez, Ciacova, etc), iar in prezent desi ar avea asigurata piata de desfacere se cultiva pe citeva sute de mp.


Lavanda este o planta aromatică cunoscută şi utilizată încă din antichitate. Cultura lavandei în Romania este relativ recentă.

Lavandula este un subarbust cu o înălţime de până la 50 cm cu tulpini subţiri şi lemnoase, frunze mici de un verde-cenuşiu, flori liliachii-roşietice şi cu rădăcină lignificată, groasă până la 2-3 cm.

În primul an după plantare, lavanda dezvoltă radacina principală mai mult în profunzime, ajungând în funcţie de tipul de sol, până la 1,20 cm, iar dupa 5 ani până la 2,80 cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la 2,20 m adancime la rasadul produs pe cale generativa, prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta.

Tulpina ramificata puternic la baza, formeaza o tufa aproape globuloasa, semisferica, inalta de 30-70 cm sau mai inalta. Tulpina batrana este bruna, cu scoarta exfoliata, iar tulpinile (ramificatiile) tinere sunt patrunghiulare, pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de 25-35 cm si prezinta frunze numai in partea inferioara.

Frunzele opuse, sunt linear-lanceolate, acute, pe margini ciliate, cele inferioare cenusii, de 1-2 cm lungime si 1,5-2 mm latime, pe ambele fete paroase, cu peri ramificati, stelati, de cele superioare cenusii-verzi, de 2-3,5 cm lungime si 3-6 mm latime, mai putin paroase. Frunzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei.

Florile de tipul bobiatelor, cu miros aromatic datorita glandelor oleifere, sunt grupate intr-o inflorescenta speciforma. Florile prezinta un caliciu lung de 5-6 cm, cilindric, usor latit spre varf, cu 4 dinti scurti, obtuzi si cu un bobisor lat-oval, de cca 1 mm; caliciul este des paros si glandulos, albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis pana la alba. Infloreste in luna iulie.

Fructele sunt 4 mucule, situate la baza caliciului persistent, cu suprafata bruna sau cenusie, neteda si lucioasa. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,873 g. Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Este o planta alogoma, entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata.

Semintele lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila, fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. Dupa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe, ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata productia de inflorescente.

Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.

Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea necesar. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime de 40-50 cm.

Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina.

Lavanda este o specie de mare altitudine, ea putand fi gasita in zona de origine, in mod spontan, pana la 1700-1800 m inaltime. Atat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte, cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta, dar de o calitate mai superioara, dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil.

Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci, bogate in calcar, permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin 2-2,5 m.

Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei.

Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol cantitati mari de substante nutritive.

Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. Acestia se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor.

Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca 15. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene.

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului, se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol, se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor, implicit sporirea productiei.

Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente) se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot primavara timpuriu, in mustul zapezii.

Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2 m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm.

In Romania pentru lavanda este omologat erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.

In cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare

Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil.

Utilizarea lavandei se foloseste in tratarea hiperexcitabilitate, migrene, insomnii.

Intern: Dischinezie biliara, balonarea la bolnavii de bila, crizele biliare insotite de dureri de cap; Depresia, anxietatea ;Aritmie cardiaca, adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres; Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia; Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia;Dureri de cap, migrena, ameteala; Reumatism.

Extern: Adjuvant in pneumonie si bronsita cronica; Contra paduchilor si a altor insecte parazite; Pentru cresterea parului(prin tratamentul de chelie); Intretinerea pielii uscate.

Utilizari casnice ale lavandei: Condiment de lavanda ; Pentru a scapa de molii; Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda; Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa.

Un comentariu:

  1. As dori informatii mai multe despre subiectul lavanda. De ex.ce sol trebuie (PH), cat de des trebuie udat, semintele in ce sol se planteaza ca sa rasara?, etc.
    Poate reusesti sa te informezi. Multumesc

    RăspundeţiȘtergere